Viața după Prințișor

Când rămâi fără animăluțul tău preferat, începi să te gândești la lucrurile pe care le-ai lăsat pe planul doi din cauza lui. Poate ai fost redirecționat de Divinitate prin dispariția lui. Ce am făcut așa de greșit având grijă de el?


Realitatea e că mi-a ocupat timpul atunci când nu aveam altceva de făcut. Sau cred că mă mințeam, spunând asta. Pentru că așa e cu pisicile astea. Vezi o pisicuță și zici, mmm, aș putea să am grijă de ea. Iei chestii din alea uscate de la Petshop, cât costă kilul, 5 lei? Dar după ce te procopsești cu pisicuța care te intoxică cu afecțiunea ei, încep complicațiile. Stai că trebuie să ai grijă să nu facă viermișori, stai că trebuie să îi dai pastiluțe ”din alea” că altfel moare. Și tresari. Cum să moară? Ei, cât poa’ să coste și pastiluțele ”alea”? Și iată-mă acum cu puiul lui Prințișor cel plecat, Prințesika, Zgubiduka, Săbiuța care nu mănâncă decât carne și, chiar dacă aș vrea să devin vegană, nu pot, pentru că în zilele de post eu umblu cu carne fără nici un stres ca să dau copilei să mănânce , altfel moare de foame.


Nu e deloc puțin lucru să ai grijă de un animăluț iar cei din industria care profită de slăbiciunea celor ce iubesc animăluțele știu asta. Chestiile alea uscate sunt din ce în ce mai scumpe pentru că, probabil, cele care costă doar 5 lei nu le mănâncă nici pisicile vagaboante de la gunoi. Chestiile alea uscate au fost în mod voit modificate pentru ca oamenii să trebuiască să pună botul la mofturile pisicuțelor care, pe bună dreptate, nu mai pot mânca mancare uscată de 5 lei pentru că nu e comestibilă. Nu e nici un moft, săracele nu au nici o vină că fabricanții de mâncare special fac mâncarea ieftină de pisici de nemâncat pentru ca tu să o cumperi pe cea mai scumpă de frică să nu moară de foame animăluțul tău. Doctorii veterinari trebuie să trăiască și ei. Și încă bine. Trebuie să faci vaccin, trebuie să faci aia, trebuie să faci ailaltă- inclusiv să tunzi pisica, frate, dacă îi cade părul -și îți saltă și din asta niște bănuți. Iar tu te uiți prostit și zici, pe bune?…


Cel mai bine e să-i înveți să facă la WC sau să îi lași liberi să își facă nevoile afară în natură – și așa nu mai dai banii pe saci de nisip , să le dai mâncare făcută de tine, să nu mai depinzi cu nimic de industria care trăiește din slăbiciunea ta pentru pisici, din groaza ta că dacă nu cumperi de la ei, vor muri. Oricum mor. Trăiesc exact cât le e dat să trăiască. Dacă s-au îmbolnăvit, salut, poți să umbli tu pe la 7 doctori, dacă va muri – va muri, nici cele mai echipate cabinete nu îi pot salva viața. Și atunci de ce să arunci banii pe geam?

Am rămas fără Prințișor, care oricum dădea rar pe acasă și, probabil, Divinitatea a zis, băi , băiete, nu e prea frumos din partea ta să o faci pe stăpâna ta să iți ducă dorul, ia treci tu definitiv dincoace ca pedeapsă că o lași să te caute noapte de noapte în loc să fii cuminte și să mergi singurel acasă, după ce îți faci nevoile. Cât să te mai rabde cu independența ta? Și mi l-a luat de tot, măcar să nu mă mai chinuiesc să ies mereu după el, să mă uit mereu pe geam după el și să fie eveniment special când îl văd prin fața blocului și să ies într-un suflet să îl bag în casă. Nu era prea frumos, își cam bătea joc de mine. Iar Divinitatea l-a pus cu botul pe labe. Mi-a rămas Prințesika și prietena ei Crizantema. Și Bursucuța care nu se știe cât mai stă pe acasă, va veni căldura și poate foarte bine să plece din nou ca anul trecut.


Dintr-o faptă bună de a avea grijă de Prințesa care s-a autoinvitat la noi în casă, s-a creat cu adevărat o saga care, iată, s-a încheiat. Am sterilizat-o pe Prințsika, deci nu vor exista urmași ai poveștii Prințesei. Era , oricum, un fel de a-mi trece timpul . Probabil ar trebui să am mai mare respect pentru timpul meu și să mă concentrez pe muzică și actorie mai mult. Sunt bună la a ieși din stare de șoc, la a-mi da singură șuturi în fund pentru a face pași înainte.

Până una alta am urmărit serialul de pe Netflix ”Pretend it’s a City” realizat de Martin Scorsese , având-o invitată pe scriitoarea Fran Lebowits. E ca o gură de aer proaspăt să auzi o intelectuală vorbind. E ca și cum ai zice, of, nu a înnebunit lumea cu totul , mai sunt și unii care vorbesc cu sens.


Au existat multe faze care mi-au dat de gândit dar una m-a amuzat în mod special. Despre cum a mers ea într-o excursie în munți și a fost avertizata despre ursi. Am auzit eu multe dar asta m-a dat pe spate. Cică dacă vine ursul, să nu fugi, că te prinde. Bagă ursache și suta la oră, nu ai cum să fugi mai repede decât el. În schimb tu să stai liniștită și să ridici mâinile în aer și să începi să cânți. Ursul va deveni confuz, vâzând că nu fugi, nu te sperii ci stai pe loc cu mâinile în aer și mai și cânți pe deasupra. Eu am încercat să mă imaginez pe mine. Să văd un urs, să mă opresc calmă și, în timp ce el mă miroase să vadă dacă nu am făcut pe mine, eu să îi și cânt ceva, mă-nțelegi? Nu doar să îmi țin cumpătul , să mai și cânt . Dar ce să îi cânt? Ce mai faci, ursache, mersi bine – cred că am făcut pe mine…? Descântec de ploaie? Am un feeling că nu aș fi cea mai frumoasă femeie cu mâinile sus și un urs studiindu-mă și spunându-și, mmm, cred că ar merge un ostropel… În orice caz, scriitoarea i-a zis clar, omule, eu dacă văd un urs nu am cum să stau , să ridic mâinile și să mai și cânt pe deasupra. Eu dacă văd un urs, fug. Și a continuat biata femeie excursia stând aproape lipită de bietul om, ținându-l de mână și strigându-l disperată dacă reușea să se desprindă de ea. La un moment dat omul simte nevoia să zică femeii, știi, trebuie să îți spun din capul locului un lucru: sunt însurat. Scriitoarea l-a asigurat, omule, nu mă țin de tine că ești vreo frumusețe. Mă țin de tine pentru că ai o pușcă. Mă țin de tine pentru că dacă vine ursul tu ai o armă și ai să-l împuști.


Poate ar trebui să mă țin de promisiune și să reiau liveurile pe Facebook, poate și pe Youtube. Nu de alta dar e mai plăcut să cânți în fața telefonului cu mii de privitori online decât în fața unui urs. Nu sunt încă în forma cea mai bună dar cred că asta e ceea ce trebuie să fac.


Vă pup. Să fiți iubiți!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s