Chernobyl, Wuhan și prețul minciunilor

”Care e prețul minciunilor? Nu e vorba că le vom confunda cu adevărul. Adevăratul pericol este că dacă vom auzi prea multe minciuni , n-o să mai fim capabili să recunoaștem adevărul. Ce mai poți face în acel moment? Nu-ți mai rămâne decât să renunți până și la speranța că vei afla adevărul și să te mulțumești cu povești. În aceste povești nu mai contează cine sunt eroii. Tot ce vrei să știi este pe cine să dai vina. ”

Așa începe mini seria Chernobyl , vorbe spuse de inginerul Valeri Legasov care practic a salvat situația dezastruoasă de la Chernobyl, fiind de față în ședința în care se încerca mușamalizarea situației în raportul prezentat lui Gorbaciov. Întreaga mini serie e o descriere a comunismului , înflorit cu minciuni frumoase și menținut cu mușamalizări și tehnica  băgării gunoiului sub preș. Când colega lui Legasov a fost arestată pentru că încerca să descopere adevărul cât vinovații mai erau  în viață , inginerul Legasov l-a abordat pe însuși șeful KGBului spunând simplu: ”Am nevoie de ea”. Membrul de partid Șerbina nu e deloc uimit că inginerul a reușit atât de simplu să-l convingă pe însuși șeful KGBului să o elibereze pe experta fiziciana Ulana Khomiuk. ”Crede că ești un idiot naiv. Și un idiot naiv nu e periculos.”

E nevoie de idioți naivi ca să salveze accidentele dezastruoase cu efecte internaționale , rezultate a mincinilor adunate sub preș și care nu au cum să țină o veșnicie. Tot un astfel de idiot naiv a existat și în Wuhan, acel tânăr doctor care a încercat cu prețul vieții să conștientizeze lumea , să spună adevărul.

O fi fost coincidență să iasă pe piață serialul Chernobyl , descriind dezastrul din anii 80 care a marcat începutul sfârșitului coumismului în Rusia – conform mărturisirii lui Gorbaciov. Iată, după exact un an se întâmplă un alt accident, tot într-o țară comunistă iar prețul e plătit din nou de oameni nevinovați. Dar care este adevărul? Cine este cu adevărat vinovat?

Duminică sunt alegeri. Și am deja două exemple de rezultate la care se poate ajunge dacă pui minciuna la putere. Dar de partea cui este adevărul? Pentru că toți sunt infectați de minciună. Nu vor decât să ajungă la putere – ca apoi să se îmbete de aceasta și să-și umple buzunarele cât se poate. Ce să fac cu votul meu? Cui să i-l dau?

Eu cu cine votez?

Se apropie ziua votării iar eu simt un parfum de scrisoare pierdută cum ma învăluie, mă amuză dar mă și pune pe gânduri. La alegerile locale am avut o bucurie foarte mare să votez un partid local în care activau prieteni despre care știam personal cât sunt de valoroși , m-am dus la vot cu toată bucuria și încrederea. Și le-a mers, doi membri din partid sunt acum în Consiliul local, fac treabă, sunt pe cai. Dar la celelalte alegeri cu cine să votez?…

Am urmărit un live tot la Brancu în legătură exact cu această problemă și cu dezamăgirea de alegător. ”Ce-ai făcut cu votul meu?” e o întrebare pe care o ridica invitata lui Brancu – care vorbea cu o vehemență care m-a obosit, nu m-am putut uita până la capăt. Dar îți dai seama că la votul național vor vota găștile. La alegerile locale am avut plăcerea să votez un partid local tocmai pentru că nu dă raportul la un nivel național. Acum vor vota fiecare cu gașca lui , știut fiind faptul că dacă iese gașca x, va avea și x de la nivel local de câștigat. Ce-i aia interes național, progresul țării, binele fiecărui cetățean? Fiecare cu aia mă-sii. A ieșit gașca x, gașca x va avea profit în următorii 4 ani. În zadar se isterizează o persoană izolată după alegeri ”ce-ai făcut cu votul meu?” s-a împărțit puterea, s-au dat jos măștile , intră în gașca de la putere dacă vrei să-ți fie bine. Sau pleacă. Și uite așa se depopulează România.

Plutim într-o beție toți cei care nu suntem în nici o gașcă. Înainte de vot întrebăm amețiți cu sticla dreptății în mână cu care ne îmbătăm lacomi ”eu cu cine votez?” iar după alegeri , mult după alegeri când sticla s-a terminat și minciunile din campanie se dovedesc a fi fost minciuni ”ce-ai făcut cu votul meu?” Nu te aude nimeni. Descurcă-te cu ce ai, nimeni nu te va ajuta cu nimic. Descurcă-te sau pleacă. Pentru că dacă se va schimba ceva, trebuie să fie la nivel planetar, o răscoală a ființei umane pentru că peste tot e aceeași problemă. Clarvăzătorii prezic acele vremuri când se vor face acele schimbări de nivel planetar. Și semnele că acele vremuri sunt chiar mai aproape decât am crede le trăim deja. E limpede că nimic  nu va mai fi cum a fost. Dar până una alta vin alegerile. Și chiar vreau să votez. Dar nu vreau să urmeze de la sine întrebarea ”ce-ai făcut cu votul meu?”