Fasole bătută

E mâncarea mea de post preferată. Când fac fasole bătută, fac și ciorbiță, și mâncărică. Dar fasolea bătută e regina. Cu ceapa caramelizată pe deasupra și o actritură, nu contează de care, e o bunătate.

Găteam în bucătărie și îmi aminteam cu ce ocazii am mâncat fasole bătută. Când țin post dar trebuie să mă deplasez de acasă, de regulă la un concurs de turism montan, concert sau festival de folk – țineam post doar dacă gazdele aveau mâncare de post. Întrebam și, dacă nu aveau, mâncam ce era de mâncare iar când mă spovedeam spuneam că la data x am mancat de dulce . Nu mi se pare de bun simț să faci gazda să se simtă prost pentru că nu ține post. Dacă are, bine, dacă nu, mănânci ce îți oferă și zici săru-mâna pentru masă.

Găteam și am privit pe geam. O salvare a venit în fața blocului. Mi s-a strâns inima. Mama și Diana-Teodora sunt în sufragerie, se uită la desene animate. Câtă dreptate mai are și gurul acela de zice că nu e nevoie să cauți motive să fii fericit. Dacă ești în viață, e cel mai bun motiv să fii fericit.

Găteam în continuare și am văzut salvarea plecând. Cine o fi fost? Mi-am amintit un film unguresc despre un compozitor care a compus o piesă pe care dacă o ascultai, îți venea să te sinucizi. Piesa cu pricina făcuse deja victime, peste victime iar cel ce privește se întreabă de fapt care e concluzia filmului. Mesajul e să fii demn în fața morții. Mi-am amintit de personajul feminin din film, acea tânără atât de frumoasă care dădea impresia unei ușuratice când de fapt ea iubea sincer și curat, cu tot sufletul ei. Mi s-a crispat din nou inima la gândul scârbelor de bărbați cu succes la femei care nu pot ierta unei femei frumoase că ”cu acela a fost, de ce să nu fie și cu mine?” Uite de aia, scârbă și curvă masculină ce ești.

Îmi amintesc iar de salvare și avansez cu gătitul. Îmi amintesc de părintele duhovnic căruia m-am plâns de un anumit personaj iar părintele mi-a spus să îl iert. ”Dar l-am iertat, părinte. Dar nu mai vreau să mai am de-a face cu el sub nici o formă. L-am iertat dar nu îl mai vreau în viața mea și cred că alegând așa, aleg să mă protejez pe viitor.” Părintele a zâmbit. ” Nu l-ai iertat.”

Și totuși m-a împărtășit. Asta pentru că a înțeles cam ce probleme am de fapt și cât de puțin îmi pasă de cel pe care nu l-am putut ierta. Am probleme grave, pot foarte lesne să trântesc ușa în nas cuiva care doar pozează în prieten. Dar trebuie să lucrez la iertare. Asta pentru ca și Dumnezeu să mă ierte pe mine.

Fasolea e gata, ciorbița e gata, mâncărica e gata. Mai trebuie sosul de ceapă. Mi-am amintit când am mers cu clubul meu de turism montan la lira noastră de la Buciumeni. Era în Postul Crăciunului și mi-am luat la pachet  trei bidoane de plastic de doi litri, le-am tăiat gâtul și am pus în ele fasole bătută. Trei zile cât stăm la concurs îmi ajunge. A fost cea mai frumoasă liră a Albatrosului, chiar dacă a fost atât de frig de chiar că părea că trece Polul Nord prin Buciumeni – conform unei caricaturi care a și câștigat locul întâi la această probă. Ne-am străduit cu toții să fie o liră de neuitat – și chiar a fost. Iar fasolea mea s-a terminat din prima seară. Ne-am așezat mai mulți vineri seara să mâncăm – am scos și eu fasolea mea bătută și pâinea de casă făcută de mama. De regulă se scot conservele, slănina, mâncăruri conservate care de cele mai multe ori sunt de carne pentru că se păstrează mai bine. Dar când au văzut fasolea mea, au căscat niște ochi mari : fasole bătută? Pâine de casă? Vreeeeeeeem!!! Îmi amintesc un munțoman cum a luat o bucată de pâine de casă și și-a înfipt colții în coaja care a sunat cranț! între măselele lui iar el a zâmbit topit de plăcere – eu mă întrebam ce i-a plăcut mai mult? Cranțul coajei sau gustul ei? Cert e că am rămas fără mâncare și fără pâine, băăăăăăi, eu ce mai mănânc ? Am râs firește, asta e problemă la Albatros?! Pe câți nu i-am hrănit cu tuciul lui Cârlioru , venea lumea din traseu iar noi le ofeream un castron de mâncare caldă care acolo, în aerul acela curat, era ca o hrană de la Dumnezeu personal. Puteam fi acuzați de orice –  dar că am uitat de prietenie pentru puncte cum s-au trezit unii vorbind, asta în nici un caz nu cred că se va putea spune vreodată despre un Albatros.

Și e gata fasolica mea. E gata masa! Strig. Au venit și m-au ajutat să punem masa. O cruce mare înainte de masă și un ”mulțumim, Doamne, pentru ziua de azi și pentru această masă atât de bună”. Mai avem și plăcintă de mere de ieri, deci am rezolvat și cu desertul.  

A fost o fasolică bătută tare delicioasă. Am hotărât că merită să marchez momentul pe blog și m-am apucat de scris. Și pe măsură ce scriam, a ieșit și soarele care a cam stat ascuns zilele astea – și de Sfântul Andrei, și de 1 Decembrie. Și ori de câte ori iese soarele, mă gândesc că trebuie să fi făcut și ceva bun care să mă facă să mă iert. Pentru că înainte de toate trebuie să mă iert pe mine însămi. E ca și iubirea. Dacă nu te iubești pe tine însuți, nu ai cum să fii iubit și de alții. Cum să te iubească alții dacă nici tu insuți nu te suporți? Cam la fel e și cu iertarea. De multe ori mai repede iertăm pe alții decât pe noi înșine. Așa că, dacă azi nu doar că am mâncat o fasolică delicioasă dar mă bucur și de o zi cu soare, înseamnă că Dumnezeu mi-a iertat păcatele . Și dacă El m-a iertat, trebuie să mă iert și eu.

Părintele Calistrat, invitatul de aseară a lui Cristi Brancu și părerea dumnealui despre vaccin

Mă uit cam la toate liveurile lui Brancu. Că e Carmen Hara, că e Ovidiu Dragoș Argeșanu, că e despre astrologia chineză,  mă uit, mi se pare foarte de actualitate și foarte interesant tot ce se vorbește în liveurile lui de pe Youtube. Nu sunt neapărat pe fază, în live, pe majoritatea le văd după – dar aseară am prins liveul cu părintele Calistrat și am stat până la sfârșit pentru că părintele a lămurit lucrurile cu pandemia din punctul de vedere al unui duhovnic. Și mi s-a părut foarte ok părerea dumnealui despre vaccin.

Firește că din capul locului a lămurit următorul lucru: nimic nu se întâmplă pe lumea asta fără voia lui Dumnezeu. Din punctul de vedere al părintelui pandemia e un rebus al vieții și al morții dat de Dumnezeu, ne testează cum ne poziționăm noi în fața morții. E important ”să nu intrăm în panică , panica scade metabolismul, stresul scade metabolismul, agitația scade imunitatea, rugați-vă și fiți calmi, aruncă spre Domnul grija ta și El te va hrăni, lasă Domnului grijile tale , că El știe cum trebuie să le rezolve, niciodată nu-ți face planuri că râde Dumnezeu de tine. Când simți că presiunea vine asupra ta, fă ce îți permite știința: fiecare om are în casă un termometru ca să știe că are temperatură, fiecare om are medicamentele  de luat atunci cand are temperatură sau  cand are frisoane, are oximetru , are glicometru pentru cei cu probleme cu glicemia, știm să folosim un aparat de tensiune când avem tensiune – în raport cu aceste 4 mari boli care bântuie planeta pe fond de stres, lipsuri, necazuri, neajunsuri – să fim calmi, înțelegători, să ne sfătuim cu medicul de familie cu care să luăm legătura în orice fel de problemă, dat mereu raportul cu tensiunea, cu  tot ce ține de sănătate și luat tot ce zice el, o vitamină, un medicament, veșnica problemă cu măscuța s-o purtăm să nu luăm virusul sau să-l dăm la altul. Și uite că deși am luat virusul pentru că am fost în contact cu mulți oameni, pentru că am urmat cu strictețe sfatul medicului, iată, stăm de vorbă, sunt viu și nevătămat. ”

”Dacă ne agităm, societatea nu se devirusează , ci din contră, agităm spiritele, tulburăm conștiințele și acum e momentul când oamenii de bine , sănătoși la cap nu se grăbesc să deschidă ușa tuturor să-și dea cu părerea. Nu sunt de acord nici cu conspirațiile astea duse la extrem , normal că în spatele Răului stă Diavolul, dar noi acum suntem puși de Dumnezeu în fața testului vieții și a morții. Să fim fermi, calmi și conștienți că, indiferent că murim sau trăim, ai Domnului suntem. Să avem grijă de sănătatea sufletească prin meditație mai întâi de toate, fie în fața unei icoane, fie a unei cărți de rugăcini și să spunem, Doamne, zilele mele sunt în mâinile Tale, azi sunt, mâine poate nu mai sunt, Te rog, scrie-mă în Cartea Vieții. Am făcut aceste fapte bune, scrie-mă în cartea vieții. Noi nu putem face isterie în fața lui Dumnezeu și să-i demontrăm  cât trebuie să trăim sau cum trebuie să trăim. ”

”Nu mai căutați împărăția lui Dumnezeu în altă parte decât înlăuntrul vostru”

Care este solutia pentru România ca balanța să se încline către bine? Simplu ca bună ziua:  ”Spune Mântuitorul – de mă veți asculta, bunătățile Pământului le veți avea. Dacă noi credem că Dumnezeu e ficțiune, că e un mit, că e ceva învechit,  și depășit nu e bine. Cineva m-a întrebat:”Părinte, dar se mai potrivește scriptura de acum 7000 de ani cu realitatea zilei de azi?” Domniță dragă, crima, de la ieșirea lui Adam din Rai și până astăzi la fel se face, iei viața unui om, hoția la fel se face, furi lucrul cuiva, curvia la fel se face, consumi pe cineva – fata pe băiat sau băiatul pe fată, ura la fel se face, om, contra om,în fine, spune dumneata: care dintre aceste păcate și-a schimbat însușiirea? Păcatul e la fel ca acum 7000 de ani. Altceva s-a schimbat: tactica diavolului de a-l pierde pe creștin. Nu-l mai chinuiește până-și dă sufletul – și el tot nu renunță la Hristos, că umple Raiul de sfinți. Schimbarea și marele lui succes este că îl câștigă altfel pe om – fii oleacă curvar, că toată lumea face la fel, fii oleacă hoț, că toată lumea face la fel, ucide, că toată lumea ucide, bărfește că toată lumea bârfește, picăm ca frunzele în troaca lui, porcul ne mănâncă și spunem, vai, ce s-a stricat lumea! Păi noi suntem lumea, nu vin extratereștrii să păcătuiască în locul nostru.”

În legătura cu vaccinul – părintele își dorește să se deschidă din nou institutul Cantacuzino și prin acest institut să se reia bunul și sănătosul obicei al vaccinului – dar știe că vaccinul trebuie testat, verificat, are nevoie de timp de rezultate de dovezi că nu are reacții adverse. Pe vremea institutului Cantacuzino, vaccinul era o protecție acum însă, nefiind al nostru, e cu semnul întrebării. Fiecare trebuie să aibă liber arbitru, sub nici o formă să nu se facă acest vaccin cu forța. ”Un vaccin trebuie să aibă securitate națională, securitate științifică , omologare, verificare, testare, garanție. Când specialiștii pot să explice folosul unui vaccin și câțiva oameni au făcut deja și se simt bine , ceilalți se duc apoi ei singuri la vaccin, nu trebuie să îi rogi sau să îi forțezi. Dar să vii cu armata și să îl forțezi să îl vaccineze , asta sub nici o formă – actul medical după constitutia României este un act benevol, cerut. Dacă omul nu are garanția că vaccinul merită făcut, sub nici o formă nu trebuie să fie forțat să îl facă. ”

În fine, sper că v-am stârnit interesul, vă recomand sincer să vă faceți timp să vedeți înregistrarea acestui live. Mai ales acum că a început Postul Crăciunului. Părintele a mai răspuns și la alte întrebări venite de la cei care au urmărit acest live și chiar a stat mai mult și a dat multe exemple din experiența lui de duhovnic în legătură cu multe problme ridicate de ascultători, inclusiv despre incendiul de la Piatra Neamț, despre cum să îți alini sufletul când moare cineva drag, despre problema celor care se sinucid și pomenirea lor la biserică, despre cum se strică un preot și cât de important sunt enoriașii lui ca el să fie un preot bun. Las aici linkul liveului. Mie mi s-a părut un live de nota 10, un live care să merite timpul cheltuit pentru a-l urmări.

https://www.youtube.com/watch?v=KZVS8fqfwa0